Situata între paralele 40o55’ si 46o 32’ latitudine nordica si între meridianul 27o27’ si 41o 42’ longitudine estica, Marea Neagra are o suprafata de 413.490 km2, adâncimea maxima este de 2.245 m., adâncimea medie de 1.282 m., iar volumul de 529.955 km2. La tarmul de nord si de est Marea Neagra scalda pamântul fostei U.R.S.S., la cel de sud pamântul Turciei, iar la vest teritoriile Bulgariei si României.
O particularitate a Marii Negre este numarul mic de insule, sunt doar 5 insule: Fidonisia, Berezoia si Insula Serpilor, Insula Sf. Ioan, Insula Kefken. Pe Insula Serpilor situata nu departe de gurile Dunarii, legenda spune ca s-ar fi aflat templul lui Achile vestitul erou grec. Dupa relatarile unor scriitori antici, cenusa lui Achile, ucis de Paris la Troia, a fost dusa de mama sa la gurile Dunarii si îngropata pe Insula Serpilor unde i s-a ridicat un templu si o statuie. Spre deosebire de alte mari ale Terrei, Marea Neagra are tarmurile putin crestate, doar cu câteva golfuri, însa larg deschise. Este una dintre cele mai întinse mari continentale si a doua ca volum, adâncimea maxima si medie – dupa Marea Mediterana si Marea Nordului.
O alta trasatura caracteristica a apelor Marii Negre o reprezinta salinitatea ei mult mai scazuta decât a altor mari si oceane. Salinitatea Marii Negre este dependenta, printre altele, de factorii climatici, care influenteaza evaporatia si de aportul de ape fluviale si mediteraneene. În medie, apele Marii Negre contin jumatate din salinitatea oceanelor sau a altor mari, respectiv 17 grame saruri la 1 litru de apa, fata de 35 – 39 grame/litru, media pe glob. Salinitatea creste cu adâncimea ajungând la 22,4 g/litru pe fundul marii.
Variatia salinitatii în functie de prezenta apelor dulci sau sarate, alaturi de variatiile temperaturii si de vânturi sunt principalele cauze care provoaca schimburile de ape de la un loc la altul, care în anumite conditii iau aspectul unor adevarate fluvii marine (curentii). De-a lungul tarmului relevând sinuozitatile litoralului, le identifica prezenta unui urias fluviu circular, care „alearga” într-o directie inversa acelor de ceasornic.
Vile Eforie Nord
O alta trasatura caracteristica a apelor Marii Negre o reprezinta salinitatea ei mult mai scazuta decât a altor mari si oceane. Salinitatea Marii Negre este dependenta, printre altele, de factorii climatici, care influenteaza evaporatia si de aportul de ape fluviale si mediteraneene. În medie, apele Marii Negre contin jumatate din salinitatea oceanelor sau a altor mari, respectiv 17 grame saruri la 1 litru de apa, fata de 35 – 39 grame/litru, media pe glob. Salinitatea creste cu adâncimea ajungând la 22,4 g/litru pe fundul marii.
Variatia salinitatii în functie de prezenta apelor dulci sau sarate, alaturi de variatiile temperaturii si de vânturi sunt principalele cauze care provoaca schimburile de ape de la un loc la altul, care în anumite conditii iau aspectul unor adevarate fluvii marine (curentii). De-a lungul tarmului relevând sinuozitatile litoralului, le identifica prezenta unui urias fluviu circular, care „alearga” într-o directie inversa acelor de ceasornic.
Vile Eforie Nord
RSS Feed